România nu are niciun act normativ care să reglementeze eticheta nutrițională Nutri-Score. Guvernul a notificat Comisiei Europene două proiecte de hotărâre, în decembrie 2024 și în iunie 2025, și le-a retras pe amândouă. Logoul rămâne o formă voluntară de prezentare a declarației nutriționale, permisă de articolele 35 și 36 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, fără reguli naționale de aplicare.
Marca colectivă aparține agenției franceze Santé publique France, care acordă gratuit dreptul de utilizare, prin înregistrare online și fără certificare prealabilă. Sistemul a fost lansat în Franța în 2017 și a fost adoptat, după notificare la Bruxelles, de Belgia, Germania, Luxemburg și Țările de Jos; Spania și Elveția participă la mecanismul de coordonare creat în 2021.
Idei principale
- Executivul a notificat Comisiei Europene două proiecte de hotărâre, în decembrie 2024 și iunie 2025.
- Primul proiect impunea cod QR și amenzi de 10.000-50.000 de lei, criticate de Comisie prin articolul 34.
- A doua notificare a fost retrasă pe 11 noiembrie 2025, iar procedura s-a închis pe 14 noiembrie.
- Eticheta rămâne voluntară, iar un proiect nou ar declanșa un termen de status-quo de trei luni.
Primul proiect prevedea raft separat, cod QR și amendă până la 50.000 de lei
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a pus proiectul în consultare publică între 23 septembrie și 3 octombrie 2024, iar textul a fost notificat Comisiei Europene la 9 decembrie 2024, sub numărul 2024/0662/RO.
Articolul 2 alineatul (3) obliga operatorii să afișeze un cod QR cu valorile nutriționale ale produsului purtător de Nutri-Score. Alineatele (4)-(6) cereau notificarea scrisă a ANPC și dovada dreptului de utilizare a mărcii obținut de la Santé publique France. Alineatul (7) prevedea că „produsele care poartă eticheta «Nutri-Score» vor fi prezentate distinct de celelalte produse în spațiile de vânzare”.
Articolul 3 califica drept contravenție comercializarea fără informarea prevăzută la articolul 2 și stabilea amenzi de la 10.000 la 50.000 de lei, echivalentul a 2.000-10.000 de euro în conversia făcută de Comisie. Constatarea revenea reprezentanților împuterniciți ai ANPC, iar hotărârea urma să intre în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Comisia Europeană a invocat articolul 34 din tratat
Germania, Belgia, Franța, Italia și Comisia au transmis avize detaliate între 19 februarie și 10 martie 2025, iar Finlanda, Spania și Luxemburgul au trimis observații. În avizul C(2025) 1524 final, Comisia a considerat că articolul 2 încalcă articolul 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: codul QR ar fi obligat producătorii și importatorii să modifice o etichetă comercializată legal în alt stat membru, iar dovada dreptului de utilizare era o sarcină administrativă nejustificată.
Despre expunerea separată, documentul arată că alimentele sunt așezate pe categorii, nu după tipul de etichetă, iar scoaterea produselor cu Nutri-Score din categoria lor le-ar dezavantaja față de produsele similare. Comisia adaugă că măsura ar putea constitui și o restricție privind libertatea de stabilire.
Termenul de status-quo a fost prelungit până la 10 iunie 2025. România a comunicat retragerea la 4 și 5 iunie 2025, iar procedura a fost închisă la 12 iunie.
A doua variantă a picat pe un algoritm depășit
La 6 iunie 2025, România a notificat un al doilea proiect, 2025/0283/RO, cu patru articole, fără raft separat, cod QR sau amenzi. Utilizarea logoului era declarată voluntară, ANPC primea rolul de Regulator, intrarea în vigoare rămânea la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar anexa reproducea procedura de utilizare aprobată de agenția franceză.
Comisia a transmis avizul C(2025) 6270 final la 8 septembrie 2025, iar Italia unul a doua zi. Documentul Comisiei reține două probleme: articolul 2 alineatul (1) permitea ANPC să impună obligații suplimentare de informare, care se suprapun peste regulile armonizate, iar anexa prelua o versiune depășită a algoritmului și a condițiilor de utilizare, diferită de cea aplicată în celelalte state participante după actualizarea din martie 2025. România a retras notificarea la 11 noiembrie 2025, iar procedura a fost închisă la 14 noiembrie.
Ce spunea nota de fundamentare și ce alimente rămâneau în afară
Nota de fundamentare a primului proiect susține că Nutri-Score „a fost recomandat de Comisia Europeană ca etichetă nutrițională armonizată”. În ambele avize detaliate, Comisia precizează că evaluările sale nu trebuie înțelese ca o aprobare a schemei, care rămâne un sistem național voluntar. Aceeași notă arată că sistemul nu ar trebui aplicat produselor cu denumire de origine protejată, indicație geografică protejată și specialitate tradițională garantată, iar rubricile privind impactul macroeconomic, impactul asupra mediului de afaceri și consultările cu organizații neguvernamentale sunt completate cu formula „prezentul act normativ nu se referă la acest subiect”.
Independent de reglementarea națională, Nutri-Score nu se calculează pentru produsele scutite de declarația nutrițională obligatorie, enumerate în anexa V a Regulamentului nr. 1169/2011: alimente neprocesate cu un singur ingredient, apă, condimente, sare, îndulcitori de masă, cafea, ceai, oțet, gumă de mestecat sau ambalaje sub 25 de centimetri pătrați.
Cum se obține litera de pe ambalaj
Scorul se calculează pentru 100 de grame sau 100 de mililitri, pe baza declarației nutriționale și a listei de ingrediente. Componenta negativă adună puncte pentru energie, acizi grași saturați, zaharuri și sare, până la 55 de puncte. Componenta pozitivă adună puncte pentru proteine, fibre și conținutul de fructe, legume și leguminoase, până la 17 puncte.
Scorul final este diferența dintre ele. Dacă partea negativă atinge 11 puncte, proteinele nu mai sunt luate în calcul, cu excepția brânzeturilor. Rezultatul devine o literă de la A la E și una dintre cele cinci culori ale scalei, de la verde închis la portocaliu închis. Grăsimile, nucile și băuturile au tabele proprii de punctaj.
Ce s-a schimbat în 2023 la băuturi, îndulcitori, carne roșie și ulei de măsline
Comitetul științific al guvernanței transnaționale a propus modificarea algoritmului în iunie 2022 pentru alimentele solide și în martie 2023 pentru băuturi, iar comitetul de pilotaj al celor șapte țări le-a adoptat la 26 iulie 2022 și la 30 martie 2023.
Uleiurile de nucă, de măsline și de rapiță au trecut din clasa C în clasa B. Ponderea produselor din carne de pasăre clasificate A a crescut, în timp ce produsele din carne roșie primesc mai des C; pentru carnea roșie, punctajul acordat proteinelor este plafonat la 2 puncte.
Apa rămâne singura băutură care poate primi A. Băuturile cu sub 2 grame de zahăr la 100 de mililitri pot ajunge la B, cele bogate în zahăr rămân în D sau E, laptele degresat și semidegresat se clasifică în general la B, cel integral la C, iar băuturile pe bază de lapte aromatizate la D sau E. Prezența îndulcitorilor fără valoare nutritivă aduce 4 puncte negative: astfel de băuturi se încadrează între C și E, iar cele cu zero zahăr nu pot depăși clasa C. Algoritmul actualizat a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 în Germania, Belgia, Elveția și Țările de Jos, la 5 martie 2024 în Luxemburg și la 16 martie 2025 în Franța.
Ce spun industria alimentară și asociațiile de consumatori
Federația Romalimenta, care reprezintă industria alimentară din România și care s-a afiliat la 1 iulie 2026 la FoodDrinkEurope, nu a publicat o poziție dedicată Nutri-Score. Într-o poziție privind taxarea alimentelor, federația susține că „nu există alimente bune si rele, ci doar diete echilibrate și dezechilibrate” și că orice măsură privind consumul de alimente care nu este fundamentată științific este „discriminatorie prin definiție”.
Asociația de consumatori InfoCons, al cărei președinte, Sorin Mierlea, a participat la 26 octombrie 2022 la o întâlnire pe tema etichetării Nutri-Score organizată la Guvernul României, a scris la 7 martie 2025 că, în absența unui sistem unitar, consumatorii „rămân cu diverse sisteme de etichetare, fiecare cu propriile reguli și interpretări, ceea ce face alegerile alimentare informate mai dificile ca niciodată”.
Contextul european și ce urmează
Strategia „De la fermă la consumator”, publicată de Comisia Europeană în mai 2020, anunța o propunere de etichetare nutrițională armonizată și obligatorie pe fața ambalajului pentru trimestrul al patrulea din 2022. Propunerea nu a fost prezentată, iar programul de lucru al Comisiei pentru 2026 nu o include. Pe piața europeană coexistă mai multe scheme naționale, între care Nutri-Score, logoul Keyhole, simbolul finlandez al inimii și bateria italiană NutrInform.
În baza de date TRIS, România a notificat 16 proiecte de reglementări tehnice în 2026, niciunul privind etichetarea nutrițională. Un nou proiect ar declanșa un termen de status-quo de trei luni, care se prelungește la șase luni dacă un stat membru sau Comisia transmite un aviz detaliat.
