Comisia Europeană nu a depus nici până astăzi propunerea legislativă pentru o etichetă nutrițională armonizată și obligatorie pe fața ambalajelor, promisă în 2020. Programul de lucru al Comisiei pentru 2026, adoptat la 21 octombrie 2025, nu cuprinde nicio inițiativă privind etichetarea alimentelor, iar dosarul nu figurează nici în anexa cu propunerile destinate retragerii: niciun text nu a ajuns vreodată pe masa Parlamentului European și a Consiliului.
Angajamentul fusese luat de Comisia Europeană prin Strategia „De la fermă la consumator”, COM(2020) 381 final, din 20 mai 2020, ca parte a revizuirii anunțate a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor. Revizuirea urma să acopere cinci domenii: eticheta de pe fața ambalajului și profilurile nutriționale, indicarea originii, marcarea datei și etichetarea băuturilor alcoolice.
Idei principale
- Comisia Europeană a scos eticheta nutrițională armonizată din programele de lucru pe 2024, 2025 și 2026.
- Consultarea din 13 decembrie 2021 – 7 martie 2022 a adunat 3.225 de contribuții, 69% pentru un indicator gradat.
- Italia și Cehia au depus documentul 10846/20 pe 17 septembrie 2020, iar Roma a impus eticheta NutrInform Battery.
- Prin COM(2025) 1024, din 16 decembrie 2025, Bruxellesul promite doar evaluarea gradului de procesare a alimentelor.
Ce prevedea calendarul inițial
Raportul Comisiei privind formele suplimentare de exprimare a declarației nutriționale, publicat tot în 2020, concluziona că „pare oportun să se introducă la nivelul UE o etichetare nutrițională armonizată și obligatorie pe fața ambalajului”, fără să recomande un anumit model grafic. Propunerea era anunțată pentru sfârșitul lui 2022.
Consultarea publică s-a desfășurat între 13 decembrie 2021 și 7 martie 2022 și a strâns 3.225 de contribuții, iar 69% dintre cetățenii care au răspuns s-au pronunțat pentru un indicator nutrițional gradat. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a publicat un aviz științific la 19 aprilie 2022, iar Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, la 23 septembrie 2022, o trecere în revistă a dovezilor.
Cum a ieșit dosarul din agendă
În septembrie 2022, directoarea generală adjunctă pentru sănătate și siguranță alimentară, Claire Bury, a spus că executivul european nu va împinge mai departe un instrument care „polarizează dezbaterile”. În iunie 2024, comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides a declarat că pozițiile statelor membre sunt „prea polarizate” pentru a permite o propunere.
La 28 februarie 2025, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a invocat „imposibilitatea de a ajunge la o soluție comună” și a spus că eforturile trebuie să se concentreze pe „reducerea la minimum a sarcinilor asociate”, cu „soluții echilibrate și pragmatice pentru întreprinderi”. Dosarul lipsește din programele de lucru pentru 2024, 2025 și 2026.
Șapte țări au adoptat oficial Nutri-Score
Nutri-Score, scara de la A la E cu cod cromatic de la verde la roșu, a fost introdus în Franța în 2017. La 12 februarie 2021, șapte țări — Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Elveția, aceasta din urmă din afara Uniunii — au creat un mecanism comun de coordonare, cu un comitet director și unul științific. Portugalia a adoptat oficial eticheta în aprilie 2024, prin decizia nr. 3637/2024.
Algoritmul revizuit de comitetul științific al celor șapte state se aplică din 2024: mai multe puncte de penalizare pentru zahăr și sare, distincție între fibrele din cereale integrale și cele rafinate, plafonarea punctelor pentru proteinele din carne roșie și trecerea lactatelor lichide în categoria băuturilor. Laptele semidegresat a coborât de la A la B, iar cel integral de la B la C.
Ce au reproșat Italia și aliații ei
La 17 septembrie 2020, delegațiile Italiei și Cehiei au depus la Consiliul Uniunii Europene documentul 10846/20, susținut de Cipru, Grecia, Ungaria, Letonia și România. Textul propunea „un set de principii de bază și de caracteristici dezirabile care ar trebui să ghideze dezvoltarea schemei armonizate” și cerea includerea temei în concluziile Consiliului.
Italia își crease deja propria schemă. Decretul interministerial care instituie NutrInform Battery, semnat de Stefano Patuanelli, Teresa Bellanova și Roberto Speranza, a fost publicat în Gazzetta Ufficiale în decembrie 2020. Eticheta este voluntară și arată, sub forma unei baterii, energia, grăsimile, grăsimile saturate, zaharurile și sarea dintr-o porție, ca procent din aportul zilnic recomandat.
Argumentul de fond al taberei contrare este că raportarea la 100 de grame sau 100 de mililitri dezavantajează alimentele consumate în cantități mici: uleiul de măsline, Parmigiano, prosciutto, pizza. Giorgia Meloni, prim-ministru din octombrie 2022, a numit astfel de etichete „discriminatorii și penalizante”. Coldiretti, principala organizație agricolă din Italia, a susținut că Nutri-Score „exclude alimente sănătoase și naturale, prezente pe mese de secole, în favoarea produselor artificiale”.
Ce au replicat susținătorii etichetei
În martie 2021, aproximativ 270 de cercetători au cerut Comisiei să sprijine Nutri-Score, singura etichetă evaluată prin recenzii de specialitate care i-au confirmat eficacitatea. Serge Hercberg, epidemiologul care a propus sistemul, a arătat că 875 de mărci, adică 60% din piața alimentară franceză, îl afișau și că eticheta a dus la reformularea a mii de rețete. Emma Calvert, de la organizația europeană a consumatorilor BEUC, a spus că interesele comerciale „au transformat o dezbatere de sănătate publică într-una politică”.
Modul în care a fost oprit dosarul a ajuns în instanță. Ombudsmanul European a constatat, prin decizia din 7 octombrie 2024 în cazul 193459, „administrare defectuoasă” din partea Comisiei, care refuzase să publice evaluarea de impact, avizul Comitetului de control normativ și notele întâlnirilor cu industria agroalimentară. Tribunalul Uniunii Europene a respins ca inadmisibilă, la 8 aprilie 2026, acțiunea Access Info Europe în cauza T-507/25; organizația a formulat recurs la Curtea de Justiție, în cauza C-656/26 P.
Ce rămâne în vigoare pe rafturi
Regulamentul 1169/2011 se aplică neschimbat. Pe majoritatea alimentelor preambalate rămâne obligatorie declarația nutrițională de pe spatele ambalajului: valoarea energetică și cantitățile de grăsimi, acizi grași saturați, glucide, zaharuri, proteine și sare, la 100 de grame sau 100 de mililitri.
Articolul 35 permite forme suplimentare de exprimare pe fața ambalajului, cu condiția să fie voluntare, obiective, nediscriminatorii și să nu împiedice libera circulație a mărfurilor, iar statele trebuie să le notifice Comisiei. Pe această bază funcționează schemele publice inventariate de Comisie: Keyhole, folosit în Suedia, Danemarca și Lituania, Nutri-Score, simbolul Inimii din Finlanda, „inimioara” slovenă, logoul croat „Viață sănătoasă”, NutrInform Battery și semaforul nutrițional britanic.
Ce urmează la Bruxelles
La 16 decembrie 2025, Comisia a prezentat la Strasbourg comunicarea COM(2025) 1024 final, primul plan european dedicat bolilor netransmisibile și sănătății cardiovasculare. Documentul nu conține niciun angajament privind o etichetă nutrițională armonizată. Anunță în schimb „un nou sistem cuprinzător de evaluare a procesării alimentelor”, care să analizeze porțiile, frecvența consumului și rolul în dietă, și sprijină inițiativele naționale de reformulare pentru reducerea grăsimilor saturate, a zahărului și a sării.
Tot acolo, Comisia anunță evaluarea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale până la sfârșitul anului 2026, urmată eventual de o propunere de revizuire, inclusiv în privința expunerii copiilor la publicitatea pentru alimente nesănătoase. În domeniul agroalimentar, programul de lucru pentru 2026 prevede actualizarea regulilor privind practicile comerciale neloiale, în trimestrul al treilea, și o strategie privind creșterea animalelor, în al doilea.
