Tabra deschide selecția noastră de restaurante din București, cu bucătărie la foc deschis, atmosferă contemporană și o listă de vinuri care merită explorată. Îi urmează éto, AURA, Kané, soro|lume și L’Atelier: șase adrese cu personalități distincte, de la o cină relaxată cu prietenii la o degustare pentru care îți rezervi întreaga seară.
1. Tabra
Tabra urcă pe primul loc în selecția noastră pentru felul în care aduce împreună bucătăria la foc deschis, vinurile bine alese și o atmosferă modernă, cool, cu aer internațional. Casa de pe strada Sfântul Constantin 19, aproape de Cișmigiu, păstrează detalii vechi într-o amenajare contemporană, iar bucătăria deschisă dă viață întregului spațiu. Este genul de restaurant în care mergi cu aceeași plăcere pentru o cină în doi sau pentru o masă cu prietenii, cu timp pentru încă un pahar.
Mâncarea are combinații care îți trezesc curiozitatea și prețuri foarte accesibile raportate la nivelul restaurantului. În meniul din septembrie, crochetele de porumb și dovlecel cu sos de ardei afumat costă 42 de lei, ardeii Padrón la grătar cu labneh, o cremă de iaurt, 45 de lei, iar mille-feuille-ul de ciuperci cu cremă de țelină, 65 de lei. Creveții cu usturoi verde și pătrunjel sunt 49 de lei, iar captura zilei din Marea Neagră, 75 de lei. Poți alcătui o masă variată, cu mai multe farfurii de încercat împreună; pentru cine preferă carnea, există și tăieturi de vită care duc nota de plată mai sus.
Vinurile sunt însă unul dintre cele mai convingătoare motive să alegi Tabra. Lista oferă acces la etichete interesante la prețuri prietenoase pentru această categorie de restaurant, inclusiv la pahar. Pieropan Soave Classico și Gut Hermannsberg Pure Riesling sunt fiecare 36 de lei paharul și 180 de lei sticla, iar Pascal Jolivet Sancerre Blanc, 46, respectiv 230 de lei. Pentru un roșu, Ciacci Piccolomini d’Aragona Rosso di Montalcino pornește tot de la 36 de lei paharul. Selecția îți permite să încerci vinuri diferite pe parcursul cinei, fără să comanzi de fiecare dată o sticlă întreagă.
Din experiențele recente ale oaspeților se desprind câteva puncte forte: servirea atentă și caldă, grija pentru amenajare și plăcerea de a urmări bucătarii la lucru. Locurile de la Chef’s Table, lângă bucătărie, sunt o alegere bună dacă te interesează și cum se construiește masa. Iar printre preparatele care au atras aprecieri în septembrie se află ardeii Padrón cu labneh și cheesecake-ul cu smochine. Meniul se schimbă cu sezonul; prețurile de mai sus sunt cele afișate la verificarea din 26 septembrie 2026.
2. éto – cuisine of now
La éto, pe strada Viitorului 32, Sorin Stoica își construiește meniurile în jurul unor idei care au legătură cu locurile și gusturile prin care a trecut. Bucătăria românească este punctul de plecare pentru o interpretare personală, în care fermentarea, maturarea și atenția la sezon schimbă felul în care recunoști un ingredient. Casa veche și amenajarea contemporană, semnată de arhitectul Claudiu Ionescu, fac parte din aceeași intenție: o masă pentru care îți rezervi timp.
Un exemplu bun este tema meniului Hora, dedicată comunităților care au influențat gastronomia locală. Interesul lui Stoica pentru aceste întâlniri culinare oferă un fir de urmărit de la un preparat la altul. Merită să ceri explicații despre originea combinațiilor; astfel, succesiunea farfuriilor capătă mai mult sens decât ar avea privite separat.
Îl alegem pentru o seară în care accepți să te lași condus de bucătar și ai curiozitate pentru gusturi familiare prezentate altfel. Formulele de servire pot include degustare, à la carte sau locuri la Chef’s Table, în apropierea echipei. La rezervare, alege varianta care ți se potrivește și spune din timp ce ingrediente nu poți consuma.
3. AURA
AURA, pe strada Aron Cotruș 20, este restaurantul lui Bogdan Alexandrescu, cunoscut ca Dexter. Meniul arată un bucătar format în Franța, care revine adesea la ingrediente și arome românești. Carpaccio de vită cu brânză de Horezu și vinegretă de vișine este un exemplu precis: carnea crudă, brânza maturată și aciditatea fructului au fiecare un rol ușor de înțeles.
Aceeași libertate de a combina se vede în vongolele cu vin alb, unt și leuștean sau în spaghetele cu lămâie, fistic și spumă de burrata. Pentru cine preferă legumele, ciupercile rumenite cu porumb, brânză de Horezu și salsa verde au un loc propriu în meniu. Iar tarta cu mere și rubarbă, servită cu înghețată de iaurt și mărar, merită atenție tocmai pentru acel ingredient pe care te-ai aștepta să-l întâlnești în altă parte a mesei.
Formatul à la carte îți permite să-ți construiești singur cina, de la două preparate până la o masă mai lungă. Este o alegere potrivită dacă îți plac combinațiile noi, dar vrei să decizi ritmul și cât de departe mergi cu experimentul.
4. Kané – New Romanian Cuisine
Vila restaurată de pe strada Dianei dă mesei de la Kané un cadru aparte, iar bucătăria condusă de Vlad Pădurescu oferă suficiente motive să revii în alt sezon. Restaurantul lucrează acum cu mai multe formule: poți comanda à la carte, poți alege un meniu prestabilit sau o degustare. Detaliul contează dacă vrei să descoperi locul fără să rezervi întreaga seară unei succesiuni lungi de preparate.
Combinațiile spun mai mult despre direcția culinară decât o etichetă. Rapanele din Marea Neagră apar cu cremă de ardei copt, cătină și plante marine; gnocchi sunt asociați cu urdă, frunze de smochin și roșii confiate. Într-un alt preparat, porcul iberic întâlnește varza kale și un sos inspirat de sarmale. Gustul românesc rămâne recognoscibil chiar când forma farfuriei se schimbă.
Recomandarea noastră este să urmărești ingredientele care te intrigă și să întrebi cum sunt pregătite. Pentru două persoane, alegeri diferite la începutul mesei pot oferi o imagine mai largă a bucătăriei. Preparatele se schimbă cu sezonul, așa că exemplele sunt un indiciu despre stilul restaurantului, nu un meniu fix.
5. soro|lume
La soro|lume, focul este un instrument de lucru esențial. Mihai Iosif Toader și Melinda Teohari au construit restaurantul de pe strada Fluierului 33 în jurul tehnicilor de gătit întâlnite prin țară: cuptor, jar, afumare, vase și instalații tradiționale. Casa din Iancului și curtea cu cuptoare se potrivesc unei bucătării pentru care timpul de gătire și aroma lemnului contează mult.
Preparatele pornesc adesea de la ceva familiar, apoi schimbă perspectiva. Balmoșul, peștele afumat sau porcul gătit lent la cuptor spun o altă poveste despre bucătăria românească decât meniurile bazate pe aceleași câteva feluri. Cercetarea lui Toader prin sate se vede în interesul pentru rețete regionale și pentru tehnici care se transmit prin practică.
Merită să vii cu cineva dispus să încerce și preparatele care sună mai puțin obișnuit. Un meniu scurt te încurajează să citești fiecare opțiune, iar întrebările despre ingredient sau despre felul în care a fost gătit pot schimba comanda. Îl recomandăm mai ales celor care vor să descopere cât de variată poate fi gastronomia locală, într-un cadru relaxat.
6. L’Atelier
La câțiva pași de Cișmigiu, în hotelul Epoque de pe Intrarea Aurora 17C, L’Atelier propune o cină cu ritm și servire de restaurant gastronomic. Flaviu Mureșan conduce bucătăria, iar meniurile urmăresc ingrediente asociate Carpaților, Dunării și câmpiilor românești, alături de produse internaționale folosite în combinații precise.
„Grădina Cișmigiu” pune lângă tartarul de doradă trandafir, măr, hrean și caviar. Calcanul apare cu trufe din Transilvania și ciuperci de sezon, iar „Wagyu à la Cluj” reunește vita cu varză, orez și smântână. Există și un meniu vegetarian în care varza confiată, dovleacul și ravioli cu urdă primesc aceeași atenție ca preparatele cu pește sau carne.
Este locul din selecție spre care ne-am îndrepta pentru o aniversare sau o cină în care vinul are un rol important. Somelierul Luca Aurelian poate construi asocierile cu preparatele. Meniurile de degustare se comandă pentru întreaga masă, așa că alegerea merită discutată împreună înainte de rezervare.
