În Ungaria și Serbia, poți rezerva o masă la un restaurant cu stea Michelin. În Slovenia, ai de ales între zece. România nu are încă niciunul: ghidul nu publică o selecție de restaurante pentru țara noastră. Absența stelelor nu poate fi, așadar, citită ca un verdict asupra bucătăriei românești.
Extinderea Michelin în regiune arată însă că recunoașterea gastronomică ține și de felul în care o țară își promovează turismul. Mai multe destinații au încheiat parteneriate plătite cu editorul ghidului. Aceste contracte susțin promovarea, fără să le dea autorităților dreptul de a decide ce restaurante intră în selecție sau primesc stele.
Idei principale
- România nu este inclusă în selecția de restaurante Michelin.
- Parteneriatele de promovare au costuri, dar nu garantează stele.
- Slovenia are 74 de restaurante recomandate în ediția 2026, dintre care zece cu stele.
- Primăria Sofiei a contestat informația că orașul ar fi fost respins de Michelin.
Ce plătesc organizațiile de turism
Michelin explică această relație în comunicatul despre extinderea ghidului în Polonia, publicat în martie 2026. Colaborarea cu organizația națională de turism privește activități de marketing și promovare. Alegerea restaurantelor rămâne exclusiv în sarcina inspectorilor anonimi, precizează compania.
Evaluarea se bazează pe cinci criterii: calitatea ingredientelor, armonia gusturilor, stăpânirea tehnicilor de gătit, personalitatea bucătarului exprimată prin preparate și menținerea calității în întregul meniu, de la o vizită la alta. Un contract de promovare nu înlocuiește această evaluare.
Pentru o organizație de turism, miza este vizibilitatea internațională: restaurantele și produsele locale pot deveni motive pentru alegerea unei destinații. În cazul Poloniei, parteneriatul a însoțit extinderea de la câteva orașe și regiuni la o selecție națională.
Slovenia: 880.600 de euro pentru doi ani de colaborare
Slovenia oferă unul dintre exemplele în care costurile au fost făcute publice. Organizația Slovenă de Turism a încheiat cu Michelin un contract de 880.600 de euro, fără TVA, pentru 2022 și 2023, potrivit explicațiilor oferite publicației Metropolitan.
Suma acoperea promovarea internațională, comunicarea rezultatelor, articole și materiale video, prezența pe platformele Michelin și drepturi de folosire a conținutului. Organizația a precizat că nu intervine în selecția editorială a ghidului.
În ediția 2026, Slovenia are 74 de restaurante recomandate. Zece dintre ele însumează 13 stele: un restaurant are trei, unul are două, iar opt au câte una. Alte 12 au distincția Bib Gourmand, acordată pentru mâncare bună la un preț accesibil.
Ungaria și Serbia au avansat în etape
Prezența Michelin într-o țară se poate extinde treptat. În Ungaria, ghidul a acoperit multă vreme Budapesta. Prima selecție națională, publicată în 2022, a inclus 62 de restaurante din 33 de localități. Astfel, și restaurantele din afara capitalei au căpătat vizibilitate în ghid.
În Serbia, includerea restaurantelor în selecție a precedat acordarea primelor stele. Acestea au venit în ediția 2025, pentru Langouste, din Belgrad, și Fleur de Sel, din Novi Slankamen. Diferența contează: un restaurant poate fi recomandat de Michelin fără să aibă o stea.
Ce s-a întâmplat, de fapt, la Sofia
Capitala Bulgariei a început un proces de evaluare gastronomică, anunțat în noiembrie 2025. În iulie 2026, presa bulgară a relatat că Michelin ar fi refuzat includerea orașului în ghid, invocând probleme de servire, meniuri prea lungi și diferențe între prețuri și calitate.
Primăria Sofiei a contestat însă această interpretare. Potrivit municipalității, observațiile despre restaurante, unele favorabile și altele critice, făceau parte dintr-o evaluare încă în desfășurare. Nu exista, la acel moment, un verdict final de respingere a orașului.
Autoritățile locale au anunțat și un plan pe 18 luni pentru dezvoltarea turismului gastronomic. Printre priorități se numără pregătirea personalului, promovarea vinurilor bulgărești și meniurile sezoniere cu ingrediente de proveniență clară.
Ce repere gastronomice are România
Restaurantele românești apar în alte ghiduri și platforme internaționale. Prima ediție locală Gault&Millau, din 2018, a inclus 141 de restaurante și localuri din categoria POP. Ediția din 2019 a extins selecția la 275. Restaurantul bucureștean Kaiamo figurează în 50 Best Discovery, platforma de recomandări a organizatorilor clasamentului The World’s 50 Best Restaurants.
Există și un Ghid Verde Michelin dedicat României, a cărui a doua ediție în limba română a apărut în 2018. Acesta este un ghid de călătorie, cu obiective de vizitat și recomandări de cazare și masă. Apariția unui restaurant în paginile lui nu echivalează cu o stea Michelin.
Notă de corectură: o versiune anterioară prezenta drept definitiv un presupus refuz al Michelin pentru Sofia. Primăria orașului a contestat această informație.
